Sănătatea relațională la locul de muncă

Bine te-am regăsit!  

În ediția aceasta a newsletterului, am pregătit câteva idei de ajutor pentru organizațiile din care facem parte și planurile lor pe mai departe, extrase din prezentările speakerilor care ne-au fost alături la ediția de anul acesta a Conferinței Internaționale de Psihotraumatologie. În cadrul acesteia, reconectarea și sănătatea relațională au fost teme centrale ale intervențiilor susținute de lectorii români și din străinătate.  

Sperăm ca ele să fie de ajutor, mai ales spre final de an, când începem să ne gândim cu mai multă intenție la ceea ce a funcționat și care sunt ariile unde organizațiile din care facem parte au nevoie de mai mult sprijin și resurse pentru schimbare.  

Gânduri bune,  

Echipa ISTT    

5 idei despre sănătatea relațională la locul de muncă, de la speakerii CiNPT 2025             

👉 Efectele contraintuitive ale bullying-ului la locul de muncă | Ståle Einarsen

Datele cercetărilor arată că, în mod paradoxal, un mediu în care bullying-ul este tolerat afectează mai degrabă angajații rezilienți decât pe aceia care au abilități de coping mai puțin dezvoltate.  

👉 Responsabilitate individuală și responsabilitate colectivă în gestionarea bullying-ului | Ståle Einarsen

Soluția nu este (doar) dezvoltarea unor abilități de coping mai bune în astfel de situații. Pentru cineva care face terapie ca să învețe să gestioneze mai bine situațiile dificile cu care se confruntă – inclusiv cu bullyingul – nu este suficientă munca individuală, dacă nu se schimbă ceva și în mediul în care se află.  

Acest lucru implică resurse și decizii care țin de management și de grup în ansamblu, deci nu pot fi strict în responsabilitatea unei singure persoane. În plus, oricât ne-ar plăcea să credem acest lucru, comportamentele de bullying nu sunt accidente izolate, ci apar ca urmare a unei serii de factori de risc foarte bine definiți, ceea ce subliniază și mai puternic rolul mediului în prevenția, gestionarea și sancționarea bullying-ului.  

👉 Sensul relațional și apartenența la locul de muncă, driveri pentru succes organizațional | Flori-Ana Buzilă

Când simțim că aparținem unui grup, psihicul se poate relaxa și își concentrează atenția și resursele asupra rezolvării problemelor pe care le întâmpină. Practic, într-un mediu sigur, ne putem relaxa și concentra asupra creșterii, fără să mai rămânem blocați în modul de supraviețuire (survival mode), un automatism care se declanșează în mediile nesigure.  

👉 Importanța obligațiilor explicite și implicite pentru prevenirea bullying-ului la locul de muncă | Dana Dunel Stancu

Când vine vorba despre obligațiile angajatorului, legea menționează explicit mai multe elemente, însă lor li se adaugă și unele implicite. De exemplu, necesitatea existenței unei culturi organizaționale; se subînțelege aici că este vorba despre o cultură sănătoasă, care să poată preveni fenomenele de bullying sau discriminare.  

👉 Aging well, avantajul companiilor care știu să pună în valoare angajații cu experiență | Dragoș Iliescu

Aging well se referă la menținerea unei forțe de muncă capabile, motivate și echilibrate emoțional – altfel spus, este momentul să vorbim despre cum poate fi valorificată experiența angajaților mai în vârstă și cum pot fi ei susținuți în demersurile de învățare continuă. Aceștia pot fi cheia unor organizații mai reziliente, dar pentru acest lucru este nevoie de eforturi mai concentrate în ceea ce privește combaterea discriminării pe criterii de vârstă.  

Viața Medicală | Epuizarea prelungită în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății  

Profesioniștii din domeniul sănătății sau din domeniile complementare (medici, asistenți, personal de intervenție, asistenți sociali etc) sunt expuși adesea consecințelor negative ale epuizării prelungite, cauzată de suprasolicitarea emoțională și fizică.  

În intervenția sa din cadrul CiNPT 2025, Cornelia Măirean, PhD, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a explicat pe larg de ce este important ca acești specialiști să se simtă mai deschiși să ceară ajutor și cum pot fi susținuți mai bine în activitatea lor.  

Dacă vrei să afli mai multe despre evenimentele noastre pentru specialiști, te invităm să vizitezi site-ul ISTT. 

Project F | Semnele unei relații abuzive      

Chiar dacă multe semne ale unei relații toxice și abuzive se pot deghiza în emoții aparent pozitive sau se manifestă subtil, acestea își fac simțită prezența încă de timpuriu.

Ele contribuie la confuzia resimțită de victime și fac ca tentativele de a ieși din relația respectivă să întârzie. În plus, cererea de ajutor este îngreunată și de stigmatul puternic care există în rândul victimelor violenței domestice.

Într-un interviu pentru Project F, Diana Vasile, PhD, Președinte ISTT, a vorbit despre dinamicile relațiilor abuzive.

Republica.ro | Narcisistul de alături. Ce implică această tulburare?

Eticheta de „narcisic” este tot mai des aplicată în contexte de zi cu zi: în discuțiile de la muncă, în podcasturile pe care le ascultăm, la ieșirile cu prietenii și în social media. Există însă o tendință de a confunda această tulburare cu comportamente și trăsături foarte diferite – de aceea, este important să descifrăm exact ce implică.  

Despre această tulburare a explicat pe larg Teodora Bahnă, psihoterapeut și membru ISTT, într-un material publicat în Republica.ro.