Stresul psihologic este unul dintre cele mai cercetate si dezbătute concepte psihologice, acesta fiind prezent în viața fiecăruia dintre noi, producând uneori un disconfort semnificativ.
Stresul psihologic poate încurca buna funcționare în viața de zi cu zi. În acest articol vom defini stresul, vom aminti efectele pe care le are asupra organismului si soluțiile la care putem apela.
Stresul este reacția emotională și fizică apărută în urma confruntării cu modificări ale mediului interior sau exterior care depășesc capacitățile de reglare și de adaptare ale unei persoane și care sunt provocatoare de emoții negative.
De-a lungul timpului, legătura dintre stresul psihologic și corp a atras atenția cercetătorilor. Ipoteza de la care au pornit explorările a fost cea conform căreia stresul poate influența sistemul imunitar, astfel predispunând organismul la dezvoltarea simptomatologiei la infectarea cu diverse tipuri de virusuri.
Ce este important de știut despre sistemul imunitar și reacția organismului la intrarea în contact cu agenți patogeni este că nu întotdeauna se vor dezvolta simptome ca răspuns la intrarea în contact cu aceștia. Există posibilitatea, în cazul unui sistem imunitar sănătos, că agentul patogen să fie eliminat din organism fără ca inflamația (ex. febră, tuse, înroșire, tumefiere, congestie nazală, etc) să se declanșeze. Prin urmare, condiția sistemului imunitar dictează reacția organismului la contactarea diverșilor agenți patogeni.
Un exemplu este impactul pe care stresul îl poate avea în cazul răcelii comune și al gripei. Având în vedere că în fiecare an omenirea se confrunta cu sezonul rece care a devenit, printre altele, și “sezonul gripal” , cercetătorii au desfășurat câteva experimente pentru a măsura exact impactul pe care stresul psihologic îl are asupra sistemului imunitar atunci când acesta se confruntă cu virusurile de răceală comună și cele gripale.
Mai mult de atât, stresul are un impact semnificativ și asupra funcționării sistemului cardiovascular, astfel încât s-au putut observa efectele pe termen lung, ajungându-se de multe ori la conturarea unui tablou clinic specific afecțiunilor cardiovasculare.
Rezultatele cercetărilor făcute încă din anul 1950 până în prezent, privind efectele stresului asupra organismului sunt următoarele:
- stresul psihologic de natură interpersonală și financiară, care durează mai mult de o lună, produce un risc de 2,2 ori mai mare de a dezvolta simptomatologie ca reacție la infectarea cu un virus gripal – de orice natură;
- persoanele cu nivelul de stres cel mai ridicat au prezentat cele mai intense simptome de răceală în cadrul experimentelor făcute, măsurând reacția organismului la următoarele tipuri de virusuri: rhinovirus tipurile 2, 9 și 14, virusul respirator sincițial și coronavirus tipul 229E;
- stresul psihologic cronic are un impact direct asupra sistemului imunitar, predispunând organismul la dezvoltarea bolii (simptomatologiei), independent de vârstă, gen, starea de sănătate, igiena somnului și alimentație;
- stresul contribuie la expresia bolii prin intermediul efectului de creștere pe care îl are asupra citokinelor IL-6, acestea fiind printre celulele care produc răspunsul inflamator;
- stresul psihologic influențează producția de citokine proinflamatorii (IL-1B, IL-6, IFN-Y, TNF-alpha), iar creșterea de citokine IL-6 a fost asociată cu simptomatologie accentuată în cazul gripei – tornadă de citokine;
- stresul cronic activează un răspuns inflamator cronic în organism;
- stresul cronic impacteaza în mod negativ reacția organismului în urma vaccinării, astfel fiind produsă o cantitate mai mică de anticorpi;
- în cazul persoanelor stresate cronic s-au observat dereglări în producția de cortizol (numit și hormon al stresului), aceasta fiind ori prea mare ori prea mică;
- un nivel constant scăzut de cortizol este asociat cu depresie, afecțiuni cardiovasculare, inflamație, obezitate și tentative de suicid;
- un nivel crescut de cortizol este asociat cu scurtarea telomerilor (telomerii scurți sunt asociați cu îmbătrânirea prematură și cu o speranță de viață scăzută);
- 50% din creșterea riscului de a dezvolta boli cardiovasculare este asociată cu niveluri crescute de stres profesional, mai concret, lipsa controlului asupra sarcinilor de zi cu zi, cerințele prea mari și nedreptatea la locul de munca;
- riscul pe termen lung de a dezvolta boli cardiovasculare este asociat cu evenimentele cu potențial traumatic precum pierderea unui copil și abuzurile sexuale, emoționale sau fizice din timpul copilăriei mici;
Soluțiile testate și dovedite a fi eficiente în ceea ce privește atenuarea efectelor pe care stresul le are asupra organismului sunt:
- suportul social (cel putin o relatie semnificativa, profunda si implinitoare) este principalul factor de protecție împotriva efectelor stresului asupra organismului și este dovedit efectul pozitiv asupra longevității și calității vieții;
- o igienă a somnului corespunzătoare (cel puțin 7 ore de somn pe noapte);
- mișcarea fizică efectuată regulat și în condiții de odihnă corespunzătoare;
- alimentația hrănitoare care poate asigura nivelul optim de energie necesar pentru o funcționare sănătoasă;
- meditația de tip mindfulness – care stimulează sistemul nervos parasimpatic, responsabil de recuperare, relaxare și regenerare;
- psihoterapia a fost dovedită eficientă, într-un număr considerabil de cercetări, în ceea ce privește stresul, tulburările afective, tulburările anxioase și nu numai.
Stresul face parte din viața fiecăruia dintre noi, iar metodele de gestionare și de prevenire a efectelor aferente reprezintă cheia menținerii unui organism sănătos.
Autor: Teodora Bahnă
Bibliografie
Cohen, S., Murphy, M. L., & Prather, A. A. (2019). Ten surprising facts about stressful life events and disease risk. Annual review of psychology.
Creswell, J. D. (2017). Mindfulness interventions. Annual review of psychology, 68, 491-516.
Holt-Lunstad, J. (2018). Why social relationships are important for physical health: A systems approach to understanding and modifying risk and protection. Annual review of psychology, 69, 437-458.
Irwin, M. R. (2015). Why sleep is important for health: a psychoneuroimmunology perspective. Annual review of psychology, 66, 143-172.
Kiecolt-Glaser, J. K., McGuire, L., Robles, T. F., & Glaser, R. (2002). Psychoneuroimmunology: Psychological influences on immune function and health. Journal of consulting and clinical psychology, 70(3), 537.
Kline, A. C., Cooper, A. A., Rytwinksi, N. K., & Feeny, N. C. (2018). Long-term efficacy of psychotherapy for posttraumatic stress disorder: A meta-analysis of randomized controlled trials. Clinical Psychology Review, 59, 30-40.
Lindfors, O., Knekt, P., Heinonen, E., Härkänen, T., Virtala, E., & Helsinki Psychotherapy Study Group. (2015). The effectiveness of short-and long-term psychotherapy on personality functioning during a 5-year follow-up. Journal of affective disorders, 173, 31-38.
Miller, G. E., Cohen, S., Pressman, S., Barkin, A., Rabin, B. S., & Treanor, J. J. (2004). Psychological stress and antibody response to influenza vaccination: when is the critical period for stress, and how does it get inside the body?. Psychosomatic medicine, 66(2), 215-223.
Morgan, N., Irwin, M. R., Chung, M., & Wang, C. (2014). The effects of mind-body therapies on the immune system: meta-analysis. PloS one.
O’Connor, D. B., Thayer, J. F., & Vedhara, K. (2021). Stress and health: A review of psychobiological processes. Annual review of psychology, 72, 663-688.
Peake, J. M., Neubauer, O., Walsh, N. P., & Simpson, R. J. (2017). Recovery of the immune system after exercise. Journal of Applied Physiology, 122(5), 1077-1087.
Pedersen, A. F., Zachariae, R., & Bovbjerg, D. H. (2009). Psychological stress and antibody response to influenza vaccination: a meta-analysis. Brain, behavior, and immunity, 23(4), 427-433.
Pennebaker, J. W., Kiecolt-Glaser, J. K., & Glaser, R. (1988). Disclosure of traumas and immune function: health implications for psychotherapy. Journal of consulting and clinical psychology, 56(2), 239.
Rapaport, M. H., Schettler, P., & Bresee, C. (2010). A preliminary study of the effects of a single session of Swedish massage on hypothalamic–pituitary–adrenal and immune function in normal individuals. The Journal of Alternative and Complementary Medicine, 16(10), 1079-1088.
Schlenzig, C., Jager, H., Rieder, H., Hammel, G., & Popescu, M. (1989, June). Supervised physical exercise leads to psychological and immunological improvement in pre-AIDS patients. In Proceedings of the 5th International AIDS Conference (p. 337).
Spiegel, D. (2014). Minding the body: psychotherapy and cancer survival. British journal of health psychology, 19(3), 465-485.
Vedhara, K., Irwin, R., M., (2017). Psihoneurimunologie umană. București: Editura Trei.
Waldinger, R. (2015). What makes a good life? Lessons from the longest study on happiness. Retrieved, 15, 2018.